Seara se lasă...
...în oboseală și în toate paginile de peste zi, pe care nu am reușit să le citesc
Pe înserate se înghesuie...
...în frustări toate celelalte inspirații pe care nu am timp să le caut
Tot seara...
...nici mâncarea nu are gust atunci când o zi întreagă nu s-a înfruptat din roadele pasiunii
La sfârșitul zilei rămân câteva ore.
Ceasuri care sunt mai lungi decât celelalte adunate la un loc și înmulțite cu energia cheltuită.
Degeaba vina cade asupra oamenilor care au încercat să fure din timpul nostru.
Ar trebui să avem câte puțin pentru fiecare: câte un strop de energie pentru colegul din stânga, câte o vorbă asumată pentru prietenii vechi, un dor pentru părinți, un banc sec pentru frați, un sărut și o înțelegere pentru iubire. La sfârșit să ne hrănim cu tot ce am dat mai departe iar seara să scoatem din rezerve acele momente din timpul zilei și să le stoarcem de viață până adormim.
Până când într-o zi, dimineața ne va stingheri și ne va trimite acolo unde ne va fi locul, gândul și creativitatea.
Până atunci,
...pe mâine și pe îndelete, fără grabă!
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu