M-am hotărât să devin prost

I-am dat târcoale un an de zile. Am luat-o de pe raft, am descărcat un PDF, am adăugat-o în coșul de cumpărături, m-am învârtit în jurul ei, dar un an de zile mi-a trebuit să mă conving că este momentul să o citesc. Și bine am făcut! Nu judeca o carte după coperta, dar eu tocmai asta am făcut, dându-mi seama că ceea ce mă reținea era chiar titlul, ușor hazliu, dar care mă împiedica să iau decizia finală.

Da, e amuzantă! Inteligent de amuzantă! Dar nu este doar atât, e un înveliș în interiorul căruia se desfășoară viața tristă a personajului Antoine, un intelectual fără remediu, voce a celor dotați în neuroni, dar și a celor care nu se pot bucura de micile plăceri frivole ale vieții din cauza conștientizării marilor probleme ale lumii.

Vocea Umană

Dacă eu credeam că analizez prea mult situațiile, că sensibilitatea îmi dăunează grav sănătății vieții, m-am înșelat. Antoine este atât de copleșit de mulțimea gândurilor sale încât plănuiește tacticos câteva strategii care l-ar putea scoate din lumea în care trăiește singur și trist, punându-l astfel în contact cu pulsul societății slab pregătite, dar din care face parte:

• devenind alcoolic
• încercând să-și ia viața
• hotărând să devină prost

Să reflectezi nu este o operație firească, rănește, că și cum ar scoate la iveală cioburi și bucăți de sârmă ghimpată amestecate cu aerul. Nu reușesc să-mi opresc creierul, să-i încetinesc ritmul. Tot ceea ce văd, simt, aud dă buzna în cuptorul minții mele, o ambalează și o face să meargă cu viteză maximă. Nu poți să trăiești fiind prea conștient, prea meditativ.

A treia se pare că este cu noroc. De aceea decide să devină prost. Drumul pe care îl parcurge înspre metamorfozare este presărat cu lucruri pe care înainte nu putea să le facă: plimbări în parc, plăcerea unei priveliști, o gustare în gigantul McDonald's, relaxarea la tv, invitarea vecinilor la o gustare și un meci. Pe toate le poate face cu o detașare relaxantă, aducătoare de fericire...? Poate.

Când, unde și de ce să răsfoiești cartea?

• Atunci când simți că lumea din jur nu te inspiră și frumusețea a tot ce te înconjoară îți joacă feste; în momentele în care te vezi întristat de propriile gânduri, atunci când starea de spleen nu dispare cu zilele; dar mai ales atunci când te iei prea în serios, această lectură îți poate deschide nițel lumea.
• În autobuz, în camera ta sau într-o grădină, fie ea botanică, fie a bunicilor. Cartea sfințește locul.
• Pentru că viața îți aparține în totalitate și felul în care reacționezi la propriile probleme îți definește calitatea anilor pe care îi trăiești. Fie alegi să rămâi în suferință, fie alegi să fii curajos alegând o cale mai puțin ușoară. Chiar și aceea de a deveni "prost".

Martin Page, despre viață:

Iubesc toate oraşele mari prin care e plăcut să hoinăreşti la pas, care au parcuri, cinematografe, librării, muzee, restaurante care să nu fie din cale afară de scumpe. Dragostea mea pentru Paris e datorată întâmplării de a mă fi născut la marginea lui. Dar, în fond, cel mai mult iubesc oraşul în care se află prietenii mei. Dacă aceştia ar locui într-un târguşor de provincie, acest târguşor ar deveni oraşul meu preferat.

Sursă

A mai scris:

O poveste de dragoste, poate

Despre ploaie

Libelula

Până data viitoare, citește - găsește-ți vocea! :)