Te trage lumea scundă de picioare
Păcat că de pe buze mi te-ai rupt
Şi ai căzut cu ultima ninsoare
Acolo, între vicii, dedesubt
Eu o himeră am iubit în tine
Tu eşti cum eşti, dar eu te văd cum vreau
Am să te plâng la despărţire, bine,
De-mi va fi dor, din lacrimi să beau
E frig şi e normal ca fiecare
Să-şi caute un loc mai bun, mai rău,
Te trage lumea scundă de picioare,
E timpul să recazi la locul tău.
(A. Păunescu, 1986)
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu